Scurt istoric al jocului de sah

Legenda cea mai raspandita in legatura cu nasterea jocului de sah spune ca undeva in India, cu mult timp in urma, traia un rege foarte bogat. Acesta era atat de bogat incat la curtea sa exista tot ceea ce acesta si-ar fi putut dori sau imagina. Totusi, in pofida nenumaratelor sale bogatii regele se plicisea foarte tare. In consecinta el hotari  Intr-o buna zi sa cheme la dansul pe toate mintile luminate ale regatului pentru a vedea ce e de facut in privinta starii sale de plictiseala. Bineinteles ca acestia s-au prezentat imediat in fata regelui cu tot felul de chestii care sa imbunatateasaca starea psihica a iubitului lor rege, insa esecul fu total si de aceasta data si bogatul rege nu reusi sa paraseasca starea de apatie in care se afla. Cand nimeni nu se mai gandea ca regele ar mai putea sa fie salvat in vreun fel aparu la curte si cel mai tanar dintre inteleptii regatului. Acesta fusese exilat o vreme datorita uneltirilor unor dregatori corupti ce ii erau potrivnici. Tanarul se prezenta asadar in fata regelui si dupa ce facu o plecaciune sincera scoase dintr-o desaga o tabla cu 64 de patrate albe si negre si un set de piese pe care le aseza tacticos pe aceasta. Regele invata de indata regulile acelui nou joc si foarte incantat de farmecul neasemuit al acestui joc dadu ordin dregatorilor de la curte sa indeplineasca orice fel de dorinta ar fi avut acest tanar. Cand fu intrebat cu ce doreste sa fie recompensat, tanarul spuse ca doreste ca pentru fiecare dintre cele 64 de patrate ale jocului sau sa i se dea boabe de grau si anume “pentru primul patrat o boaba, pentru al doilea patrat doua boabe, pentru al treilea patrat patru boabe, pentra al patrulea, opt si asa mai departe, dubland de fiecare data numarul boabelor pana se va fi ajuns la al-64-lea patrat. Auzind ce dorinta isi exprimase tanarul regele ordona sa i se dea un sac de grau, dar dregatorii il informara ca e vorba de mult mai mult grau. Sa i se dea “un car plin cu grau” zise regele atunci. Dar dregatori il anuntara din nou ca nu este de ajuns si ca ar fi vorba de fapt, dupa socotelile lor de recolta intregului regat pe o perioada de mai multi ani. Daca a reusit sau nu regele sa isi plateasca datoria fata de tanarul intelept nu va putea sa va spuna niciodata nimeni, cert este ca ceea ce ceruse tanarul ca plata pentru jocul de sah era cu mult peste puterile bogatului rege. Unii spun ca de abia un tren cu vagoane pline cu grau ce ar inconjura Ecuatorul s-ar apropia de cererea tanarului. Dar sa lasam legendele si sa trecem la lucruri mai concrete pentru a vedea ce spun documentele istorice despre jocul de sah.       

Originile (atestate documentar) jocului de Sah

Se spune ca sahul a luat nastere pe undeva prin India, unde era jucat inca din secolul al 6-lea i.Hr si se numea “chaturanga” – adica “patru divizii ale armatei”, si anume: infanteria, cavaleria, elefantii si carele. Jocul a devenit in curand  foarte cunoscut si in Persia, sub numele de “shatranj” iar o data cu invazia maurilor in Spania sahul a patruns si in Europa ajungand ca in jurul sec 10 sa se juce in toate regiunile Europei. Cert este ca primul document in care se pomeneste de sah dateaza din sec. 6 e.n.

Dezvoltare ulterioara

Modificarile jocului au inceput in jurul anului 1200, insa cu toate acestea sahul a cunoscut o perioada de dezvoltare intensa abia la mijlocul secolului al 15-lea, iar schimbarile aduse si care se pastreaza pana in prezent au provenit din Spania si sudul Italiei. Modificarile aduse de catre europeni sahului aveau la baza realitatile vremii, in care reginele de la curtile europene aveau uneori puteri nelimitate, in multe cazuri fiind adevaratii conducatori ai statului. S-au introdus astfel urmatoarele doua reguli: una specifica faptul ca pionii pot merge doua patrate la prima mutare (gandindu-se probabil la sarjele cavaleriei) iar a doua regula preciza schimbarea “vizirului” specific orientului cu “regina atotputernica” specifica curtilor europene.

Sahul ca teorie

Primul tratat despre sah se numeste „Repetición de amores y arte de ajedrez” si a fost scris de catre Luis Ramírez de Lucena in anul 1495. Acesta a fost publicat in regiunea spaniola Salamanca abia in anul 1497.

Cu timpul, maestrii precum Pedro Damiano (portughez), Giovanni Leonardo Di Bona (italian), Greco Gioachino (italian) si Episcopul Ruy López de Segura (spaniol) au dezvoltat diverse strategii in deschidere si in finalurile de joc incepand de asemenea sa studieze tacticile simple pentru a mari eficienta atacurilor.

Transformarea sahului in sport

Sahul a fost  transformat complet in sport o data cu desfasurarea primului campionat de sah care a avut loc la Londra in anul 1851. Turneul, la care au fost invitati cei mai reprezentativi jucatori ai vremii, a fost castigat de catre germanul Adolf Anderssen. Primul campionat oficial de sah este considerat a fi cel organizat in anul 1886, in care Wilhelm Steinitz, cu un joc bine structurat pe defensiva il bate pe campionul neoficial Johannes Zukertort.

Steinitz la randul sau a pierdut coroana in anul 1894 in favoarea tanarului matematician de origine germana Emanuel Lasker, care a ramas campion international timp de 27 de ani. Lasker a abordat o strategie psihologica a jocului si cateodata facea intentionat mutari slabe pentru a-si induce in eroare adversarii.

Cel care a reusit sa il detroneze pe Lasker a fost cubanezul Jose Raul Capablanca. Acesta a reusit, in ciuda dominatiei germane in sahul mondial, sa devina challenger official al campionului pe care il bate in anul 1921 in meciul direct cu scorul de 9-5 fara a pierde nici o partida (+4 =11 -0). Capablanca s-a remarcat prin intelegerea superioara a finalurilor de joc. Capablanca a reusit sa isi mentina titlul 7 ani dupa care l-a pierdut in favoarea jucatorului “francez” de origine rusa Alexander Alekhine (excellent jucator de atac, Alehin a murit din pacate in anul 1946 in timpul in care inca era campion mondial).

In perioada interbelica sahul a fost revolutionat de catre o noua scoala teoretica denumita scoala hiper-modernistilor _ condusa de Aron Nimzowitsch si Richard Réti. Conceptul de baza al acestei scoli a fost de a controla centrul tablei de sah de la distanta  folosind piesele grele si nu pionii (care deveneau astfel principalele piese de atac).

Infiintarea si evolutia Federatiei Internationale de Sah

In anul 1924 a fost infiintata la Paris Federatia Internatională de Sah (FIDE). Trei ani mai tarziu, lumea a asistat la aparitia primului Campionat Mondial Feminin de Sah, al carui prima castigatoare a fost Vera Menchik.